...MoArTeA MeA..

....Simt cum caderea mea ma elibereazade suferinta

..ai aerul imi apasa pieptul...patrund prin inima

Uite-ma...aici...in capatul lumii,unde tot ce a avut un inceput,

isi gaseste finalul...

Privesc in jos....ard de disperare..de suferinta..de dor si ura...

Cum pot fi omoarata de cei dragi??..eu stiu cel mai bine...

M-au ucis cu ura ce o poarta in suflet..cu indiferenta lor..

Si uite cum stau undeva sus....pregatindu-mi moartea..

Privesc a2a oara in jos si mii de sentimente dau navala in inima mea....

si retraiesc de mii si mii de ori acele momente groaznice...si tip.

...Ma doare sufletul...ma doare fiecare picatura din sangele meu...

vreau un final...vreau sa uit dar...nu ma lasa....

...Lupta se duce in minte ..ceva imi zice ca daca sar....

..in mom acesta o sa scap de tot....ce nu imi da pace ..

o sa scap de monstrul din mine....

In acelasi timp ii vad pe cei din jur.....cum imi plang moartea..

si stiu ca nu merita astfel de suferinta....simt ca...nici nu marit...astefel de suferinta

simt ca nici nu merit sa mor...pt ca moartea ....v-a readuce acel negru din viata mea..

si in acelasi timp...imi e frica....frica de suferinta.....si chipurile zdrobite de durere...

a celor care tin la mine.....firca de Dumnezeu....

frica de tot...dar si frica sa mai traiesc...

...Dar durerea nu ma lasa ...ma inebuneste....

si vantul rece....imi inteapa inima ca un fulger

..In clipa urmatoare...ridic capul spre cer...

vad....toate clipele placute..dar le simt...

ca si cum nu ar fi fost si sar!!

...............................................

...Simt cum caderea mea ma eleibereaza de suferinta..si aerul...

imi apasa pieptul patrunzand prin inima.........

Smulge toata durerea din ea.....si vad un punct care...

devine pata..apoi o umbra...apoi niste aripi....care parce vor sa ma prinda.

...Nu mai simt nimik,nici suferinta,nici iubire....insa sufletul imi este acoperit..

de o urma de indoiala asupra mortii mele...

...chiar suferinta mea nu avea un leac???

a meritat sa sar???Si regretul devine,,,,mai insuportabil..

Sunt singura....pierduta in intuneric si clipele care par  sa ma prinda...

nu sunt decat o agonie in care ma pierd...

Dar din fericire ma trezesk...

...si tot ce sa intamplat a fost doar in mintea mea!!